<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>magistrat &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/magistrat/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "magistrat"</description>
	<pubDate>Tue, 14 Oct 2008 09:56:11 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[Motivarea unei decizii ilegale dureaza luni de zile la ICCJ]]></title>
<link>http://lorylex.wordpress.com/?p=295</link>
<pubDate>Wed, 24 Sep 2008 11:38:32 +0000</pubDate>
<dc:creator>shantiliu</dc:creator>
<guid>http://lorylex.fr.wordpress.com/2008/09/24/motivarea-unei-decizii-ilegale-dureaza-luni-de-zile-la-iccj/</guid>
<description><![CDATA[
Surprinzatoare este justitia noastra si, pe zi ce trece, gandesc ca nu ar trebui sa ma mai mire nim]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><!--[if gte mso 9]&#62;  Normal 0   false false false        MicrosoftInternetExplorer4  &#60;![endif]--><!--[if gte mso 9]&#62;   &#60;![endif]--><!--[if !mso]&#62;--></p>
<p style="text-align:justify;">Surprinzatoare este justitia noastra si, pe zi ce trece, gandesc ca nu ar trebui sa ma mai mire nimic si totusi....</p>
<p style="text-align:justify;">Aveam un recurs la ICCJ solutionat in primavara prin respingere ca nefondat. In minuta comunicata constat ca suplimentar s-au majorat cheltuielile de judecata in favoarea statului roman. Buuun!</p>
<p style="text-align:justify;">In fapt, intreg dosarul a avut o istorie tipic romaneasca: imbacsit de o coruptie canceroasa,  incalcari grave de procedura si aberante interpretari ale legilor!</p>
<p style="text-align:justify;">Am decis sa iau calea CEDO. Numai ca la CEDO trebuie sa anexezi ultima decizie data de ICCJ pentru a face dovada ca in tara s-au urmat toate caile legale in vederea stabilirii adevarului. Iata insa ca la ICCJ, nici dupa 5 luni, <strong>magistratii implicati in cauza si care au "solutionat-o" intr-un mod original "Made in Romania" nu sunt capabili sa-si motiveze decizia data cu incalcarea flagranta a tuturor dispozitiilor legale aplicabile in speta!</strong></p>
<p style="text-align:justify;"><strong>Problema intarzierii motivarii </strong>se pare ca a aparut in contextul in care s-a aflat ca dosarul cu pricina va urma <strong>calea CEDO</strong>!"E grele" deciziile astea, e mult de studiat pe chichite legislative astfel incat un magistrat sa fie capabil sa motiveze o hotarare atat de penibila, mai ales cand are stiinta ca acea motivatie va fi citita si colegi judecatori din tari mai civilizate decat a noastra!</p>
<p style="text-align:justify;">Mai mult, amenda dispusa in cauza cu pricina am contestat-o la CAB si de 4 luni aceasta instanta dispune amanarea pe motivul ca...ICCJ inca nu a transmis dosarul acestei instante asa cum prevede legea!</p>
<p style="text-align:justify;">Ieri am trecut pe la arhiva ICCJ. Eram un pachet de nervi, saturata de atata mafie. Oriunde ma intorc nu dau decat de mafie! E greu sa traiesc intr-o Romanie atat de maligna pentru ca nu ma pot obisnui cu ea.</p>
<p style="text-align:justify;">Ei, bine, <strong>dosarul nu se gaseste la arhiva</strong> pentru ca "<strong>se afla la motivare</strong>" imi arunca functionara raspunsul imprimandu-i totodata si o nota de superioritate. Atitudinea ei sarcastica m-a scos din pepeni. Am avut un schimb de replici pe un ton mai ridicat. Arhivista, isi regleaza tonul si incepe sa se scuze: nu este ea vinovata de incurcatura dosarului. Evident, ea nu avea nici o vina, dar magistratii de la ICCJ DA!</p>
<p style="text-align:justify;">Vizita la arhiva a adus totusi informatii noi: cica se afla pe site-ul ICCJ (intern poate, ca in programul public nu exista asemenea informatii) dovada ca la acest dosar s-au depus 2 cereri de comunicare a deciziei data de ICCJ si....un recurs la incheiere care nici n-a fost luat in seama. Ooops! Deci recursul "pierdut" printre hartii a fost totusi inregistrat la ICCJ, culmea este ca apare doar pe site-ul intern al institutiei! Pana astazi nicaieri nu s-a facut vorbire despre acest recurs! Asta da Justitie!</p>
<p style="text-align:justify;">Cetateanul roman se mai poate adresa justitiei doar atunci cand NU deranjeaza anumite capete infierbantate de atata mafie ca altfel, demersurile sale merg la cosul de gunoi! O fi asta echivalent cu incalcarea dreptului de a ne adresa justitiei, o fi incalcarea dreptului la un recurs efectiv? Vom vedea ce spune CEDO!</p>
<p style="text-align:justify;">Taman astazi auzeam la tv cum <strong>presedintele tarii lauda rapida reforma in domeniul judiciar si...EFICIENTIZAREA JUSTITIEI!</strong> Doamne, ar trebui sa ma crucesc? Mai ieri, tot Basescu declara ca justitia e corupta, ca magistratii ar fi corupti, ca romanul nu mai are incredere in sistem si iata ca astazi, declaratia sa afirma exact contrariul. Cata inconsecventa! Cata minciuna puturoasa! La fel ca Tariceanu, care vorbeste despre o economie care "bubuie" sau "duduie", despre cresterea PIB, despre un somaj de ....1,8% (cred ca este cel mai scazut din Europa), despre bunastarea cetateanului roman etc...</p>
<p style="text-align:center;" align="center"><strong>Cata perversitate! Cata nerusinare! Mi-e greata! </strong></p>
<p class="MsoNormal">
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Je viens de finir...]]></title>
<link>http://plumevive.wordpress.com/?p=546</link>
<pubDate>Mon, 15 Sep 2008 07:01:58 +0000</pubDate>
<dc:creator>plumevive</dc:creator>
<guid>http://plumevive.fr.wordpress.com/2008/09/15/je-viens-de-finir-2/</guid>
<description><![CDATA[Une vie, de Simone Veil

Pas de politique sur ce blog. Non que ce soit un sujet tabou pour moi, mais]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:center;"><strong>Une vie</strong>, de Simone Veil</p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://plumevive.files.wordpress.com/2008/09/simone.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-547" title="simone" src="http://plumevive.wordpress.com/files/2008/09/simone.jpg" alt="" width="240" height="240" /></a></p>
<p>Pas de politique sur ce blog. Non que ce soit un sujet tabou pour moi, mais cet espace n'existe que pour une chose : me et vous détendre. Si j'ai acheté ce livre, c'est avant tout pour découvrir la femme, politicienne à ses heures, sans nul doute, mais aussi la petite fille d'époque, qui finit par être déportée, puis embarquée dans le tourbillon de la magistrature et de ses ouvertures sur le monde des influents. La curiosité et une certaine admiration m'ont poussée à poser ce livre sur ma table de chevet, afin de m'y plonger tranquillement.</p>
<p><strong>En bref</strong> : l'histoire d'une vie, de la naissance à fin 2007, relatant un parcours, personnel comme professionnel, riche en évènements et en rencontres. Pas de militantisme ici, juste quelques évocations de divergences ou d'accointances politiques avec telle ou telle personne, ainsi que sur certains projets nationaux ou européens. Une vie de femme, active et engagée, ouverte et chevronnée.</p>
<p><strong>Le petit plus</strong> : les derniers chapitres, à la sortie de sa Présidence du Parlement Européen, qui lui ont fait découvrir que certains sournois de la politique cachaient bien leur jeu et que finalement, n'appartenir à aucun parti était l'étiquette qui lui convenait le mieux. La lecture des annexes, émouvantes, profondément poignantes pour certaines. Sa description des hauts personnages qu'elle a côtoyé, sans langue de bois aucune, rafraîchissant. Et toute la partie qui concerne ses débuts dans les études et en tant que magistrat. Vraiment une femme d'exception. Sans parler du passage sur sa manière d'aborder la présentation du projet de loi pour le droit à l'avortement...</p>
<p><strong>Le petit moins</strong> : ce sera très personnel, mais toute la partie concernant le Parlement Européen m'a barbée à un point que je lisais les chapitres sans rien retenir des mots déchiffrés. J'ai eu un mal de chien à passer cette période de sa vie en essayant de retenir un minimum des évènements et des constructions que Simone souhaitait mener à leur terme. L'évocation d'un soutien à Nicolas S. qu'elle appuie sur une appréciation de son investissement dans le travail, ce que je ne mets pas en doute, mais que je considére un peu léger, comme argument. Et elle n'en évoque pas d'autre. Je me demande quel serait son discours aujourd'hui, concernant notre Président bling-bling...</p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[La liberté mise en danger.]]></title>
<link>http://rannemarie.wordpress.com/?p=385</link>
<pubDate>Wed, 09 Jul 2008 09:11:13 +0000</pubDate>
<dc:creator>raannemari</dc:creator>
<guid>http://rannemarie.fr.wordpress.com/2008/07/09/la-liberte-mise-en-ganger/</guid>
<description><![CDATA[« La vie des autres » avec EDVIGE
 


Publié le 8-07-2008
 

Le syndicat de la magistrature d]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<h1 class="titre-texte"><span style="text-transform:uppercase;">« La vie des autres » avec EDVIGE</span></h1>
<p> </p>
<div></div>
<p><span class="dateactualite"></p>
<p align="center">Publié le 8-07-2008</p>
<p> </p>
<p></span></p>
<div class="chapo">Le syndicat de la magistrature donne l’alerte sur le nouveau décret publié le 1er juillet au journal officiel et institutant un nouveau fichier dénommé EDVIGE, organisant le fichage généralisé et systématique de « toutes personnes âgée de 13 ans et plus » « ayant sollicité, exercé ou exerçant un mandat politique, syndical ou économique ou qui joue un rôle institutionnel, économique, social ou religieux significatif ». En clair, tous les citoyens ayant un jour souhaité s’investir pour leur cité.</div>
<div class="texte">
<p class="spip">Communiqué de presse : « La vie des autres » avec EDVIGE</p>
<p class="spip">Il est également prévu de ficher tout individu, groupe ou organisation dont l’activité est susceptible de troubler l’ordre public et de permettre aux services de police d’effectuer des enquêtes administratives pour l’accès à certains emplois ou à certaines missions, sur la base des éléments figurant dans le fichier EDVIGE.</p>
<p class="spip">L’enregistrement des données à caractère personnel n’a aucune limite, ni dans le temps ni dans son contenu, puisque pourront être répertoriées toutes les informations relatives aux fréquentations, au comportement, aux déplacements, à l’appartenance ethnique, à la vie sexuelle, aux opinions politiques, philosophiques et religieuses, au patrimoine, au véhicule etc….</p>
<p class="spip">Si le décret du 14 octobre 1991 permettait déjà aux Renseignements Généraux de récolter et détenir des informations sur les personnes majeures impliquées dans le débat public, EDVIGE étend considérablement le champ des données collectables, comme les motifs justifiant le fichage.</p>
<p class="spip">En effet, il s’agit aujourd’hui d’informer le gouvernement sur des individus engagés et non plus de lui permettre d’apprécier une situation politique économique ou sociale.</p>
<p class="spip">Malgré les recommandations du Conseil de l’Europe et les nombreuses réserves de la CNIL concernant ce fichier, le gouvernement fait le choix d’adopter un mode de recensement des populations particulièrement attentatoire aux libertés et au respect de la vie privée.</p>
<p class="spip">De même que la rétention de sûreté a vocation à prévenir d’un crime hypothétique, EDVIGE pourra avoir vocation à se prémunir contre toute forme d’opposition.</p>
<p class="spip">En effet, comment ne pas rapprocher EDVIGE (on s’interrogera au passage sur le choix d’un prénom féminin) d’un contexte autoritaire plus global qui remet en cause l’indépendance des médias, comme celle de la Justice, et qui mène une lutte permanente contre les acteurs du mouvement social ?</p>
<p class="spip">Cette dimension nouvelle du fichage politique introduit, au prétexte toujours bien commode de l’ordre public, un moyen puissant de dissuasion de toute forme de contestation ou d’opposition citoyenne.</p>
<p class="spip">Le Syndicat de la magistrature appelle à la mobilisation contre la mise en place de ce fichier d’inspiration anti-démocratique et examinera toute forme d’action juridique pour empêcher sa mise en oeuvre."</p>
<p class="spip">Syndicat de la magistrature</p>
<p class="spip">12-14 rue Charles Fourier -75013 PARIS tel 01 48 05 47 88 - fax 01 47 00 16 05</p>
<p class="spip">mail : <a class="spip_out" href="mailto:syndicat.magistrature@wanadoo.fr">syndicat.magistrature@wanadoo.fr</a> site : <a class="spip_out" href="http://www.syndicat-magistrature.org/">www.syndicat-magistrature.org</a></p>
<p class="spip">CAPJPO-EuroPalestine</p>
</div>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Kultura je ah ehm..]]></title>
<link>http://jednymokom.wordpress.com/?p=24</link>
<pubDate>Tue, 20 May 2008 14:33:34 +0000</pubDate>
<dc:creator>evebone</dc:creator>
<guid>http://jednymokom.fr.wordpress.com/2008/05/20/kultura-je-ah-ehm/</guid>
<description><![CDATA[
Dny neklidu!
http://www.tydenika2.cz/petice
]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style='text-align:center; display: block;'><object width='425' height='350'><param name='movie' value='http://www.youtube.com/v/qUOcbR64q7U'></param><param name='wmode' value='transparent'></param><embed src='http://www.youtube.com/v/qUOcbR64q7U&rel=0' type='application/x-shockwave-flash' wmode='transparent' width='425' height='350'></embed></object></span></p>
<p>Dny neklidu!</p>
<p><a title="Petice" href="http://www.tydenika2.cz/petice" target="_blank">http://www.tydenika2.cz/petice</a></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[(In)Justitie II]]></title>
<link>http://lorylex.wordpress.com/?p=40</link>
<pubDate>Wed, 07 May 2008 20:22:28 +0000</pubDate>
<dc:creator>shantiliu</dc:creator>
<guid>http://lorylex.fr.wordpress.com/2008/05/07/injustitie-ii/</guid>
<description><![CDATA[Ne aflam cu dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, dupa o serie de ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Ne aflam cu dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, dupa o serie de „aventuri” petrecute in cauza, incepand cu faza de „cercetare penala” pana la actualul recurs. Ce mi s-a parut „interesant” a fost tocmai faptul ca </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Presedintele instantei de la CAB nu a comunicat decizia penala multumindu-se a comunica doar „minuta”. </span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Foarte frumos, nu? </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Intrebare</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">: Daca partea interesata doreste sa faca recurs, in baza caror motive se poate formula si sustine acel recurs, ce anume se poate combate atata vreme cat nu se cunosc argumentele si temeiurile juridice ce au stat la baza rationamentului juridic al instantei care in final a decis respingerea actiunii respective ca fiind…nefondata!!!!? </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">In sistemul juridic romanesc si in justitia noastra neaosa totul este intr-un asemenea mod ordinar masluit si viciat incepand cu legislatia facuta varza pana la „subiectivele” hotarari ale unor magistrati care, fie vorba intre noi, nu mai pot fi numiti magistrati deoarece nu apara dreptatea si nici legea ci mai degraba, pliindu-se pe sistemul economiei de piata, s-au preschimbat pe nevazute in </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">firma privata „Magistratul”,</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> firma ce presteaza servicii in interesul clientului si evident ca functioneaza pe principiul totul se cumpara si totul se vinde. Aceasta „firma privata a magistratilor romani” sprijina, intaresc si contribuie zilnic la mentinerea si dezvoltarea haosului generalizat in toate institutiile statului. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Nu vreau sa se inteleaga eronat ca procentul magistratilor corupti ar fi de 100% , NU! Inca NU! Mai cred inca in judecatori impartiali, verticali si care stiu ce inseamna justitie! Cunosc responsabilitatea majora ce le revine in cauze! Deocamdata am un singur exemplu: </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">dl.Judecator</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">CRISTIAN DANILET de la Cluj</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">!</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Poate nu e singurul, dar sigur sunt putini ca el pe aceeasi baricada. Acestor magistrati le doresc mult curaj pentru a lupta impotriva coruptiei.</span></em></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Mai departe….</span></em></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Este incredibil in ce mod josnic si mizerabil sunt inserate „</span><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">prevederi legale</span></em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">” in Codul Penal si de Procedura Penala! </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Majoritatea prevederilor favorizeaza infractorul</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> si ce este trist, aproape nimic, dar </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">absolut nimic si nicaieri nu se apara drepturile partii vatamate</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">! Ce drepturi are aceasta? Sa inainteze plangeri penale! STOP! Avem un CP si un CPP care </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">dezincrimineaza pana la nerusinare tocmai infractorul</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">! </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">O tara care are prea multe legi este o tara fara justitie</span></strong><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, spun chinezii! Asta a devenit Romania de cativa ani incoace. </span></em></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Revin la cauza. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Dupa mai multe zile de asteptare, presedintele completului de la CAB a binevoit (ce onoare, nu?) sa trimita copie dupa decizia penala, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">avand „deosebita grija” sa ajunga dupa termenul legal de depunere a recursului; </span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Noile informatii luate la cunostinta schimbau enorm situatia initiala.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Pai in primul rand am aflat unele </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">lucruri de-a dreptul senzationale</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, cum ar fi:</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;text-align:justify;margin:0 0 0 44pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">- </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">la dosar au aparut documente noi</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, care nu existau la momentul dezbaterii pe fond si nici chiar inainte de a fi trimis dosarul de la CAB la ICCJ pentru recurs;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;text-align:justify;margin:0 0 0 44pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">- <strong><span style="text-decoration:underline;">instanta de fond</span></strong>, la fel ca si procurorul Neagoe, <strong><span style="text-decoration:underline;">nu a cercetat de loc fondul cauzei </span></strong>si, cum altfel, <strong><span style="text-decoration:underline;">a continuat substituirea in calitate de aparator al colegei lor Ignat Silvia</span></strong>;</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;text-align:justify;margin:0 0 0 44pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">- exact ca la Parchet, instanta de la CAB, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">in loc sa judece cauza dedusa judecatii a cercetat…”partea vatamata”</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> ;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-18pt;text-align:justify;margin:0 0 0 44pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">- </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">a anulat</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">cu de la sine putere</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">o sentinta definitiva si irevocabila data de o alta instanta de judecata</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">incalcand in picioare principiul autoritatii puterii lucrului judecat</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">; Este bine de amintit aici ca doctrina in cauza afirma: </span><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, <strong>ci şi contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o altă hotărâre judecătorească posterioară, dată în alt proces</strong></span></em></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Astfel,</span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> <span style="text-decoration:underline;">considerentele Sentinţei</span></span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> ca motivaţie a dispozitivului relevă</span></span><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> pentru instanţa de fond, potrivit art.385<sup>9</sup> alin.(1) pct.19 C.p.p., <span style="text-decoration:underline;">un indubitabil exces de putere</span></span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> in sensul ca s-a subrogat legislativului</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-17pt;text-align:justify;margin:0 0 0 25pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-indent:-17pt;text-align:justify;margin:0 0 0 25pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">- <strong><span style="text-decoration:underline;">Cea mai gravă ingerinţă în actul justiţiei, inadmisibilă</span></strong>, se află considerentele Sentinţei recurate, unde instanţa Curţii de Apel Bucureşti, <span style="text-decoration:underline;">subrogându-se în mod vădit în apărător al învinuitei</span>, <span style="text-decoration:underline;">formulează circumstanţe atenuante în favoarea acesteia</span>, <span style="text-decoration:underline;">afirmând şi <strong>recunoscând asupra alterării conştiinţei magistraţilor,</strong> <strong>independenţei şi imparţialităţii acestora</strong></span>, susţinând că: </span></span><strong><em><span style="font-size:13pt;color:#ff6600;">„ ..., judecătoarea nu a acţionat în speţă în mod şicanatoriu, ci <span style="text-decoration:underline;">s-a raliat concluziilor raportului Inspecţiei Generale</span>, <span style="text-decoration:underline;">raport însuşit de către C.S.M.</span>”</span></em></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Cu toate că </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">nu constituia probă la Dosar</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, <span style="text-decoration:underline;">instanţa Curţii de Apel aduce, ca ingerinţă în actul justiţiei,</span> un </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">RAPORT</span></span></strong><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;"> <span style="text-decoration:underline;">al Inspecţiei Generale </span></span></strong><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">şi fără putere de lege</span></span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> </span></span><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">din care rezultă doar punctul de vedere unilateral şi subiectiv al unui organism ierarhic care, prin </span><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">propunerile</span></span></em></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> <span style="text-decoration:underline;">cu caracter director formulate </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">şi însuşite</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> - cum se arată - </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">de către C.S.M</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">., </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">i se atribuie un pronunţat caracter de DIRECTIVĂ sau ORDIN, afectând vădit independenţa şi imparţialitatea magistraţilor;</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">În fapt</span></span><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, aceste propuneri, <span style="text-decoration:underline;">trasează şi impun o conduita excesivă, discriminatorie şi parţială magistraţilor </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">faţă de anumiţi subiecţi precis indicaţi</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, încălcând art.33 alin.(1) din legea 303/2004 privind statutul magistraţilor </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">„<em><span style="text-decoration:underline;">Formarea profesională</span> continuă a magistraţilor <span style="text-decoration:underline;">constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei</span></em>.”</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Astfel, prin </span><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">RAPORTUL</span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> invocat</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, instanţa Curţii de Apel </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">dezvăluie ştirbirea independenţei şi imparţialităţii unor magistraţi</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> iar prin </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">“<em>ralierea”</em></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> evocată contextual, aceasta având mai mult decât semnificaţia dată de DEX: </span><strong><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">de aderare la o părere, la o propunere etc</span></em></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">., subzistă inclusiv înţelesul </span><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">supunerii</span></span></em></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> ori </span></span><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">executării</span></span></em></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> îndrumărilor din </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">RAPORT</span></span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, denumit din acest motiv în continuare “</span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Raport-ORDIN</span></span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">”</span></span><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Acest </span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">Raport-ORDIN</span></span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, </span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">adus drept motivaţie în considerente din oficiu (!), </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">ca şi adresa Ministerului Public 1919/2004 evocată de instanţă</span></span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, reprezintă o </span></strong><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">gravă ingerinţă în actul justiţiei</span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> sub aspectul inadmisibil al faptului că </span></strong><strong><span style="font-size:16pt;color:#ff6600;">magistraţii judecă potrivit ordinelor primite ierarhic</span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, dovedind caracterul de </span></strong><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">INSTITUŢIE MILITARIZATĂ</span></span></strong><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">, <span style="text-decoration:underline;">LIPSA INDEPENDENŢEI şi IMPARŢIALITĂŢII</span></span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, fiind compromis actul justiţiei.</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Raportat la atribuţiile </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Inspecţiilor Judiciare ale C.S.M.</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">limitele verificărilor</span></span></strong><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> şi al <span style="text-decoration:underline;">efectelor permise</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> produse de aceste organisme de control sunt redate pe propriul website astfel: </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">“</span><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">din coroborarea dispoziţiilor procesual penale - art. 275 şi urm. cu dispoziţiile art. 97 alin.1, 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, cu prevederile articolelor 43 şi 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi cu ale articolelor 46 alin. 2 şi 64 alin. 3 din Legea nr.304/2004 se constată <strong>că Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, <span style="text-decoration:underline;">prin atribuţiile sale, </span></strong></span></em><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti</span></span></em></strong><strong><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, nu poate infirma</span></em></strong><strong><em><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></em></strong><strong><em><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">soluţiile adoptate de procuror şi</span></em></strong><strong><em><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> nici nu le poate examina sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, <span style="text-decoration:underline;">întrucât s-ar aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor, supunerii lor numai legii şi </span></span></span></em></strong><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">autorităţii de lucru judecat</span></span></em></strong><span style="font-size:small;"><strong><em><span style="text-decoration:underline;"><span style="color:#ff6600;">, precum şi independenţei procurorilor în soluţiile adoptate</span></span></em></strong><strong><em><span style="color:#ff6600;">.</span></em></strong><strong><span style="color:#ff6600;">”</span></strong></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Potrivit afirmaţiilor instanţei, Raportul-ORDIN al fostei Direcţii de Inspecţie Generală din Ministerul Justiţiei a fost </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">„însuşit”</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> de către C.S.M., ceea ce înseamnă </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">supunere totală</span></span></strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">la Raportul-ORDIN ierarhic superior</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, întrucât </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">conţine</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, <span style="text-decoration:underline;">în contradictoriu cu principiul independenţei judecătorilor şi procurorilor</span>, </span><strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">punerea în discuţie a soluţiilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti cu arătarea - ca şi examinare - a legalităţii</span></strong><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">, </span></span><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">precum şi</span><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">propuneri</span></span></strong><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;"> <span style="text-decoration:underline;">cu caracter de îndemnuri „ţintă”</span></span><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">la nesocotirea altor hotărâri judecătoreşti definitive.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">Prin acest <strong>Raport-ORDIN, </strong>adus ca motivaţie în considerente de către instanţa Curţii de Apel Bucureşti,<strong> sunt încălcate</strong> art.6 alin.(1) din CEDO, art.21 alin.(3), art.124, 132, 133 din Constituţia României, art.1 alin.(2), art.33 alin.(1), art.74 alin.(1,2) din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, art.104 din Legea 161/2003, art.4, 10 şi 15 din codul deontologic al magistraţilor, toate <span style="text-decoration:underline;">reclamând imparţialitatea magistraţilor ca garanţie a independenţei justiţiei şi a dreptului la un proces echitabil</span></span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0 0 0 26pt;"><span style="text-decoration:underline;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">- </span></span></span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Din practicaua Sentinţei Penale</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> recurate rezultă o </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">gravă eroare de fapt</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> reţinută în sarcina grefierului de şedinţă care </span><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">„</span></span><em><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">invederează că a fost depus la dosar <span style="text-decoration:underline;">un <strong>MEMORIU</strong> din partea petentului</span>... <strong><span style="text-decoration:underline;">nefiind cereri de formulat, probe de solicitat</span></strong> ...</span></em><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;">”</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Această eroare a avut drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite prin </span><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">neadministrarea </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:14pt;color:#ff6600;">singurei probe solicitate de catre partea vatamata</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> ;</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">De aici rezulta indubitabil ca Sentinţa Penală a fost redactată ulterior depunerii cererii mele de recurs deoarece <span style="text-decoration:underline;">judecătorul nu a sesizat în şedinţă eroarea gravă a grefierului si EVIDENT</span>, nici </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">nu a studiat dosarul cauzei in timpul procedurii pe instanta ci ulterior, cu ocazia redactării sentinţei</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">, <span style="text-decoration:underline;">pronunţând în aceeaşi zi o soluţie viciată</span>. Mai mult, </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">instanţa a dovedit</span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;"> </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">că </span></span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">în şedinţa publică </span><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">nu a cunoscut nici asupra modului de sesizare, fiind vorba de o PLÂNGERE şi nu un MEMORIU.</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Prin neadministrarea probei solicitate au fost nesocotite prevederile art.301 şi 302 C.p.p. afectând în mod direct convingerea instanţei potrivit art 287 alin.(2) C.p.p. pe fondul necunoaşterii tuturor aspectelor.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><strong><span style="text-decoration:underline;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Distinşi magistraţi:</span></span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">La ce oare foloseşte această înaltă pregătire unora, dacă </span><strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">CUNOASTEREA DVS.SLUJEŞTE CAUZELOR NEDREPTE ŞI NEDEMNE</span></strong><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">? </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="font-size:11pt;color:#ff6600;">Voi afla răspunsul domniilor voastre, însă până atunci consider necesar să cunoaşteţi principiul care mă defineşte: </span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:center;margin:0;" align="center"><strong><span style="font-size:16pt;color:#00ff00;">„<em>bona causa non veretur fortunae vicem</em>”</span></strong></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align:justify;margin:0;"><span style="color:#ff6600;"><span style="font-size:small;"> </span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Procuratura moldovenească, factor de presiune a puterii asupra adversarilor politici?]]></title>
<link>http://ipostica.wordpress.com/?p=9</link>
<pubDate>Fri, 14 Mar 2008 11:14:53 +0000</pubDate>
<dc:creator>Iulian Postica</dc:creator>
<guid>http://ipostica.fr.wordpress.com/2008/03/14/procuratura-moldoveneasca-factor-de-presiune-a-puterii-asupra-adversarilor-politici/</guid>
<description><![CDATA[
Folosirea procuraturii ca mijloc de presiune şi intimidare ar putea fi considerată, pe bună drep]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<div><strong><a href="http://ipostica.wordpress.com/files/2008/03/procuratura2.jpg" title="procuratura"></a></strong></div>
<div><strong>Folosirea procuraturii ca mijloc de presiune şi intimidare ar putea fi considerată, pe bună dreptate, cea mai mare fobie a politicienilor moldoveni, în special a celor care îşi manifestă activitatea prin opoziţie faţă de guvernare. Instrumentarea dosarelor penale la comandă şi ameninţarea cu astfel de dosare, este, în Republica Moldova, o practică obişnuită sau mai bine zis o normă a luptelor politice. Distrugerea imaginii publice, dar şi erijarea în ipostază de victimă politică, au fost nu de puţine ori acţiuni generatoare de capital politic şi simpatie publică. Această debandadă publică a dosarelor instrumentate politic nu este altceva decât un rezultat firesc al realităţii când organele de drept îşi desfăşoară activitatea în corelaţie directă cu interesele guvernanţilor. Nu este o noutate că independenţa procuraturii, ca organ ce exercită urmărirea penală şi reprezintă învinuirea în instanţele judecătoreşti, trebuie să fie un element cheie în stoparea răfuielilor politice prin intermediul dosarelor penale. Noutatea, aici, ar fi cum asigurăm nu doar de jure, dar şi de facto această independenţă? </strong></div>
<div><strong>Încadrarea procurorilor în corpul de magistraţi</strong></div>
<div></div>
<div>Magistratura, în principiu, este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii şi a ordinii de drept. Practica europeană încadrează în corpul de magistraţi atât judecătorii cât şi procurorii, oferindu-le în egală măsură mecanisme menite să le asigure un nivel ridicat de independenţă în procesul de activitate. În Republica Moldova, însă, statutul de magistrat este asemuit doar judecătorilor. Astfel, judecătorii beneficiază de o serie de garanţii juridice menite să le asigure independenţa (procedura de numire, suspendare, demisie şi eliberare din funcţie; inviolabilitatea judecătorilor; stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzelor, etc.), garanţii care cel puţin de jure oferă judecătorilor posibilitatea de a se manifesta independent. În ceea ce priveşte procurorii, însă, legislaţia RM nu oferă practic nici un element care ar scoate procurorul în afara sferei de influenţă politică, precum şi în afara dependenţei totale faţă de procurorul ierarhic superior. În acest context, alăturarea procurorilor corpului de magistraţi este o normalitate dictată de necesitatea vitală a asigurării unei independenţe reale pentru cei împuterniciţi să reprezintă interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Această perspectivă, în mod logic, trebuie să producă schimbări şi la nivelul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unica autoritate care conform prevederilor constituţionale este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. Astfel, componenţa CSM urmează a fi constituită nu doar din judecători ca în prezent, ci şi din procurori, iar activitatea acestei instituţii urmând a se realiza în două secţii: cea a judecătorilor şi cea a procurorilor, fiecare fiind responsabilă de apărarea judecătorilor şi procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea. Această conjunctură, însă, implică importanţa creării unui mecanism depolitizat de desemnare a procurorilor în componenţa CSM. În situaţia dată, poate fi aplicată analogia după modelul desemnării judecătorilor în cadrul CSM şi anume alegerea procurorilor de către o Adunare Generală a Procurorilor, fie prin intermediul adunărilor din cadrul procuraturilor.  </div>
<div></div>
<div><strong>Desemnarea şi numirea în funcţie detaşată de elemente politice</strong></div>
<div></div>
<div>Din acest moment, anume Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţia de procurori, ca organ garant al independenţii justiţiei, ci nu exponenţii politici ai puterilor în stat (preşedinte, parlament, guvern), trebuie să fie împuternicit cu numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de procurori. Cel mai vizibil element care defineşte independenţa unui organ este modalitatea de numire şi desemnare a conducerii. În prezent, în Republica Moldova, desemnarea şi numirea în funcţie a Procurorului-general este o afacere pur politică. El este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului. În atare condiţii, Procurorul-general nu este altceva decât expresia unei majorităţi parlamentare, care în situaţia lipsei unei culturi politice şi civice adecvate, nu poate fi decât o expresie politică  generată de interesele politicianiste ale guvernării. <u>În mod raţional, în cadrul procedurii de desemnare/numire, independenţa procurorului ar trebui să fie materializată prin 2 elemente: nominalizare depolitizată şi numire formală.</u> Eliminarea elementelor politice sau mai bine zis a intereselor politice din mecanismul desemnării Procurorului-general ar necesitatea ca propunerea candidaturii să fie făcută nu de Preşedintele Parlamentului, figură eminamente politică, sau oricare alt actor politic (preşedinte, prim-ministru, ministru al justiţiei), ci de autoritatea care conform prevederilor constituţionale este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi anume Consiliul Superior al Magistraturii. În aceste condiţii, este important ca numirea, fie ea făcută de preşedinte sau parlament, să nu fie decât o formalitate, fără posibilitatea de a influenţa finalitatea nominalizării făcute de CSM. Astfel, preşedintele sau parlamentul ar putea respinge motivat doar o singură dată propunerea, după care survine obligativitatea de a numi în funcţie, chiar şi cazul menţinerii candidaturii iniţiale de către CSM.  Reieşind din faptul că numirea în funcţie nu trebuie sa fie decât un gest formal, voinţa reală aparţinând CSM, este mai sugestiv ca această formalitate să emane de la preşedintele ţării, în detrimentul parlamentului, anume pentru a feri acest proces de posibilitatea târgului şi complicaţiilor politice care ar putea surveni în urma dezbaterilor parlamentare.  </div>
<div></div>
<div> <strong>Relaţia cu procurorul ierarhic superior</strong></div>
<div></div>
<div>O latură, la fel de importantă ca şi procedura de numire/desemnare a conducerii, în configurarea unei independenţe reale a procurorilor, este procedura de numire/desemnare în general a corpului de procurori. Actualmente, toţi procurorii în RM sunt numiţi şi demişi din funcţie de către Procurorul-general şi îi sunt subordonaţi. Această situaţie, în mod inevitabil creează o dependenţă directă faţă de Procurorul-general, fapt ce poate afecta substanţial independenţa sau imparţialitatea procurorului în exercitarea anchetei penale. Prin urmare, procedura desemnării de către CSM şi numirii de către preşedinte, este extrem de actuală nu doar în cazul Procurorului-general, dar şi a întreg corpului de procurori. Mai mult decât atât, în vederea promovării obiectivităţii şi profesionalismului, promovarea şi numirea în funcţii de conducere în cadrul sistemului organelor de procuratură, de asemenea, ar trebui să fie efectuată de către CSM  şi numai în bază de concurs. În ordinea celor expuse, se încadrează şi procedura de suspendare şi demitere a procurorilor, care, în primul caz, necesită decizia CSM, iar în al doilea avizul CSM. În contextul situaţiei din Republica Moldova, aceste măsuri sunt cu atât mai necesare în vederea distrugerii mecanismului militar de subordonare, specific modelului sovietic, din cadrul sistemului de organe ale procuraturii, model care de altfel reduce la zero independenţa procurorului.</div>
<div> <strong>Răspunderea procurorilor</strong></div>
<div></div>
<div>În condiţiile asigurării unui proces depolitizat şi obiectiv de numire în funcţie a procurorilor, definitivarea independenţii procurorilor trebuie să survină prin procedura de răspundere. Astfel, procurorii, la fel ca şi judecătorii, trebuie să beneficieze de imunitate, în sensul posibilităţii percheziţionării, reţinerii, arestării preventive sau începerii urmăririi penale doar cu încuviinţarea CSM. Mai mult decât atât, CSM trebuie să fie şi o instanţă de examinare a contestaţiilor faţă de măsurile disciplinare aplicate procurorilor.  </div>
<div></div>
<div> Aceste acţiuni sunt doar un minim necesar dacă dorim să subţiem densitatea dosarelor instrumentate politic, iar Procuratura să devină la modul practic ceea ce trebuie să fie şi anume să reprezinte interesele generale ale societăţii, să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.  </div>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Un tribunal dans l'église de Notre-Dame- aux-Fonts à Liège]]></title>
<link>http://liegecitations.wordpress.com/?p=373</link>
<pubDate>Sun, 09 Mar 2008 23:19:54 +0000</pubDate>
<dc:creator>liegecitations</dc:creator>
<guid>http://liegecitations.fr.wordpress.com/2008/03/10/tribunal_eglise_notre-dame-aux-fonts_liege/</guid>
<description><![CDATA[« [..] La séance de ce tribunal était fixée aux samedis, dans l&#8217;église de Notre-Dame-aux-]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p align="left">« [..] La séance de ce tribunal était fixée aux samedis, dans l'église de Notre-Dame-aux-Fonts à Liège. L'évéque devait y présider lui-même, revêtu de ses habits pontificaux ; à côté de lui un magistrat, <em>prœtor</em>, armé , se tenait debout avec quelques vassaux de l'église de Liège. Ils jugeaient entre autres des causes de rapt, de violence , de vol public, d'incendie, de contravention à la trêve et de destruction d'arbres fruitiers.</p>
<p>Tous les diocésains, quand ils avaient été cités, étaient obligés de comparaître en personne devant ce tribunal. Les ecclésiastiques n'étaient cependant pas soumis à sa juridiction , ni les princes qui avaient concouru à l'établir. Ces derniers conservaient par conséquent le droit de se faire mutuellement la guerre au détriment des peuples. Les accusés qui, cités sept fois, ne se présentaient point, ou ne légitimaient pas leur absence par des motifs valables , étaient déclarés infâmes au son de la cloche de l'église de Notre-Dame , et ensuite bannis de tout le diocèse après avoir été excommuniés.</p>
<p>Un absent ne pouvait y faire citer personne ; mais il était permis au clergé et aux femmes, ainsi qu'aux impubères, d'y porter leurs plaintes par des fondés de pouvoir. Quand il s'était présenté des causes , l'évêque tenait le lendemain (le dimanche) une séance dans son palais pour les examiner.</p>
<p>Mais il était au choix de l'accusé de tenter les voies de droit, et alors son affaire était remise au jugement de deux vassaux de l'église de Liège, pour en décider selon les lois ou vider la querelle par le <b>duel</b>. Dans ce dernier cas il recevait une épée du mayeur, <em>prœtor</em>, et avant les six premières semaines écoulées, les deux champions, couverts d'une armure peinte en rouge, <em>armis tecti miniatis</em>, devaient se battre dans un champ de vingt pieds carré. Celui qui terrassait son adversaire était réputé innocent ; car, par une persuasion téméraire , l'issue de ces combats était regardée comme un témoignage de la divinité en faveur de l'innocence, d'où leur est venu le nom de <em>jugement de Dieu</em>.»</p>
<p><sub><br />
Godefroid de Bouillon, chroniques et légendes, 1095-1180, J. Collin de Plancy, Bruxelles, 1842<br />
</sub></p>
<p align="right"><sub><br />
<a href="http://liegecitations.wordpress.com/droit-et-justice-a-liege/"> Droit et justice à Liège</a><br />
<a href="http://liegecitations.wordpress.com/liege_12_xii_siecle/"> Liège au 12 ème siècle</a><br />
</sub></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[A Liège, un prédicateur contre les concubines des prêtres ]]></title>
<link>http://liegecitations.wordpress.com/?p=352</link>
<pubDate>Tue, 26 Feb 2008 23:26:18 +0000</pubDate>
<dc:creator>liegecitations</dc:creator>
<guid>http://liegecitations.fr.wordpress.com/2008/02/27/liege_predicateur_contre_concubines_des_pretres/</guid>
<description><![CDATA[&#8220;Un prédicateur de l&#8217;ordre de Saint-François vint prêcher, en 1455, le carême dans l]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p>"Un prédicateur de l'ordre de Saint-François vint prêcher, en 1455, le carême dans la ville de Liége; il débuta par une déclamation contre les concubines des prêtres et des chanoines.<br />
Les magistrats, réveillés sur ces désordres, rendirent plusieurs ordonnances. Une d'elles portait que les adultères et les concubines des prêtres auraient, sur la partie supérieure de leurs habits, une marque distinctive. Les prêtres indignés se révoltèrent contre le prédicateur qui avait provoqué cette mesure de police; après plusieurs altercations, ils refusèrent d'admettre le prédicateur, et finirent par faire annuler les ordonnances."</p>
<p><sub><br />
Histoire abrégée de différens cultes, Jacques Antoine Dulaure, 1825<br />
</sub></p>
<p align="right">
<sub><br />
<a href="http://liegecitations.wordpress.com/religion_a_liege/"> La religion à Liège </a><br />
<a href="http://liegecitations.wordpress.com/droit_administration_liege/"> Autres billets sur le droit et l'administration à Liège </a><br />
<a href="http://liegecitations.wordpress.com/liege_15_xv_siecle/"> Liège au 15ème siècle </a><br />
</sub></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
